De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Romanul de serie neagră este un roman adesea (dar nu neapărat) poliţist, care propune o viziune pesimistă sau în care personajele se luptă cu mijloacele de care dispun cu mizeria, sărăcia, lipsa speranţei, injustiţia sau cu cei care promovează asemenea non-valori. În limba franceză se mai numeşte şi "le polar".

Genul s-a născut in SUA în anii '30, în contextul crizei şi a crahului economic din acei ani. Detectivul dintr-un roman de serie neagră lucrează de obicei într-o agenţie privată, şi are probleme financiare majore. Se plimbă frecvent prin medii rău famate şi se întâlneşte frecvent cu răufăcătorii.

Cei mai cunoscuţi asemenea detectivi sunt Sam Spade (Dashiell Hammett) şi Philip Marlowe (Raymond Chandler). Autori contemporani cum ar fi Cormac McCarthy pot fi aşezaţi in aceeaşi categorie.

Transpunând pe ecranul de cinema romane de serie neagră , realizatori ca John Huston, Robert Montgomery şi Howard Hawks au contribuit la popularizarea genului.

[modifică] Exemple de romane de serie neagră

Printre precursorii francezi am putea să-i cităm pe Honore de Balzac cu O afacere tenebroasă, Eugène Sue cu romanul foileton Mystères de Paris (1842-1843)(Misterele Parisului), dar şi pe Émile Zola cu romanul său L'Assommoir.

Dintre americani ar trebui citaţi Horace McCoy, care e autorul cărţii Am cumparat bine caii, sau Adio viaţă, adio dragoste, sau James Cain (Poştasul sună întotdeauna de două ori) , iar colecţia Série noire, creată de Marcel Duhamel, i-a facut extrem de populari în Franţa.

În august 1944, cu câteva zile înainte de eliberarea Parisului, Maurice Duhamel a descoperit trei cărţi; două dintre ele erau scrise de Peter Cheney iar a treia de James Hadley Chase.

I-a încredinţat ideea colecţiei şi traducerea celor trei cărţi editorului Gallimard, iar poetul Jacques Prévert i-a găsit titlul. Seria a început să fie publicată în 1945 şi a avut un succes uriaş.

[modifică] Romane de serie neagră franţuzeşti

Jean Amila a publicat foarte multe asemenea romane. Ar trebui menţionat şi Léo Malet, autorul unei Trilogii negre. Titlurile rezumă perfect conţinutul cărţilor de tip serie neagră: La vie est dégueulasse (Viaţa e scârboasă) 1948, Le soleil n'est pas pour nous (Soarele nu e pentru noi) 1949, Sueur aux tripes 1969. Philippe Porée-Kurrer, prin Căutarea lui Nathan Barker 1994 a dat o nouă direcţie genului.

[modifică] Romanele de seria neagră în România

Din păcate, nu există asemenea opere în literatura română. În româneşte au apărut doar traduceri ale romanelor de serie neagră americane. Corespondentul parţial al colecţiei Serie neagră a editurii Gallimard ar putea fi colecţiile romanelor poliţiste, traduse din limbi străine, Enigma a editurii Univers şi colecţia Delfin a Editurii Militare.

Ambele colecţii şi-au incetat, însă, apariţia după anul 2000. Editurile au început să publice mai toate masiv romane poliţiste, acestea au apărut inclusiv la editura Humanitas (vezi seria de cărţi John Le Carre).

În epoca interbelică un roman în foileton, publicat în fascicule, Aventurile submarinului Dox i-a încântat pe părinţii noştri. Constantin Noica declara că citea cu plăcere în adolescenţă acest roman. Exemplare din acesta au circulat şi in epoca stalinistă sub forma de samiszdat.

[modifică] Legături externe

Scurtă istorie a "polarului" francez (în limba franceză)