De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Creative Commons (prescurtat CC) este o organizaţie non-profit dedicată lărgirii domeniului de creaţii disponibile tuturor, în mod legal, atît pentru a fi utilizate ca atare cît şi pentru a constitui o parte a altor creaţii.

[modifică] Scop

Situl Creative Commons permite titularilor de drepturi de autor să ofere publicului o parte din drepturile pe care le au şi să-şi păstreze cealaltă parte, printr-o multitudine de mecanisme, printre care eliberarea lucrărilor în domeniul public sau sub licenţe de conţinut deschis. Intenţia avută în vedere este aceea de a evita barierele pe care le pun legile drepturilor de autor în calea liberei circulaţii a informaţiilor.

Proiectul furnizează o serie de licenţe libere pe care titularii drepturilor de autor le pot alege atunci cînd doresc să-şi publice lucrările pe Internet. Sînt furnizate de asemenea servicii prin care sînt descrise lucrările şi licenţele corespunzătoare, şi astfel se facilitează prelucrarea şi localizarea automată a lucrărilor. Proiectul furnizează şi contract al Copyright-ului Fondatorilor, care îşi propune să restabilească efectele iniţiale ale legii dreptului de autor din SUA, aşa cum au fost ele gîndite de fondatorii Constituţiei americane.

Toate aceste eforturi, şi numai, au ca scop contracararea a ceea ce Laurence Lessig, preşedintele comitetului de conducere al Creative Commons, numeşte „dominanta şi tot mai îngrăditoarea cultură a permisiunilor”, o cultură în care orice utilizare a unui material protejat de copyright trebuie făcută numai în urma acordului explicit al titularului. Lessig susţine că firmele de distribuţie a diverselor lucrări au ajuns să domine cultura modernă prin crearea, menţinerea şi extinderea monopolului asupra produselor culturale, ca de exemplu muzica şi filmele destinate maselor. Creative Commons, spune el, oferă o alternativă la aceste restricţii.

[modifică] Istoric

Licenţa Creative Commons a fost precedată de licenţele „Open Publication” şi GNU pentru documentaţie liberă (GFDL). Licenţa GFDL a fost gîndită iniţial pentru a fi aplicată la documentaţia pentru software, dar astăzi cuprinde şi proiecte de altă natură, precum Wikipedia. Licenţa „Open Publication” este în mare măsură ieşită din uz, iar fondatorul ei recomandă ca noile proiecte să nu o mai folosească. Ambele licenţe conţineau părţi opţionale care, în opinia criticilor, le făceau mai puţin libere.

GFDL diferă de CC prin cerinţa ca lucrările la care se aplică să fie distribuite într-un format „transparent”, care să nu aparţină cuiva şi nici să nu fie confidenţial.

Creative Commons îşi are centrul la San Francisco şi a fost lansată în 2001. Primul set de licenţe CC a fost publicat la 16 decembrie 2002. În 2004 priectului i-a fost acordat premiul „Golden Nica Award” de către Prix Ars Electronica, la secţiunea „Net Vision”.

[modifică] Localizare

Licenţele Creative Commons au fost scrise din perspectiva sistemului legal din Statele Unite, ceea ce face ca formularea lor să nu se cupleze suficient de bine cu legile altor ţări. Există posibilitatea ca, folosind modelul SUA indiferent de legile locale, licenţele să devină neaplicabile. Pentru a evita astfel de probleme a fost pornit proiectul iCommons, menit să ajusteze formularea din punct de vedere legal a licenţelor CC în acord cu legile fiecărei ţări. În iulie 2006 versiunile corespunzătoare unui număr de 32 de ţări au fost definitivate. Creative Commons Worldwide. Versiunea pentru România a fost aprobată în 2 septembrie 2008, dând astfel posibilitatea de licenţiere a operele printr-una din cele şase licenţe "Creative Commons" adaptate la legea română, fiind acceptabilă întreaga serie de licenţe adaptate (versiunea 3.0 de la Atribuire (BY) până la Atribuire-Necomercial-Fără Modificări (BY-NC-ND)) [1]

[modifică] Critici

În primul an de existenţă Creative Commons nu a primit critici majore. Recent însă au fost exprimate plîngeri ce vizeazǎ valoarea şi obiectivele organizaţiei. Atitudinea critică se referă în principal la lipsa unui standard minim al licenţelor, la inutilitatea unor asemenea licenţe, la riscul de a reduce drepturile utilizatorilor sau la subminarea drepturilor de autor.

[modifică] Proiecte care folosesc licenţe CC

Licenţele CC sînt aplicate de aproximativ 7 milioane de pagini de internet. Proiectele cele mai cunoscute sînt listate mai jos. Trebuie precizat că nu tot materialul de pe aceste situri este disponibil sub o licenţă CC.

• Flickr: http://www.flickr.com/
• Internet Archive: http://www.archive.org/
• Wikimedia Commons: http://commons.wikimedia.org/
• Ourmedia: http://www.ourmedia.org/
• Groklaw: http://www.groklaw.net/
• MIT OpenCourseWare: http://ocw.mit.edu/
• Jamendo: http://www.jamendo.com/
• BeatPick: http://www.beatpick.com/
• Public Library of Science: http://www.plos.org/

[modifică] Conţinut disponibil sub licenţe CC

Pentru a descoperi materiale disponibile sub o licenţă CC există numeroase motoare de căutare şi cataloage, printre care:

• Yahoo! Creative Commons Search
• Google Advanced Search
• Mozilla Firefox, un browser cu funcţie de căutare de conţinut CC
• Căutare de Creative Commons
• ccMixter

[modifică] Bibliografie

• en Lawrence Lessig: Free Culture (fişier PDF)
• en Creative Commons: Foundres' Copyright